Constatari succinte:
- N-a existat eveniment cat de cat important in viata judetului, fara a nu fi fost consemnat. Presedintii de stat, ministri, ambasadori, regele (in 3 randuri), oameni de afaceri, politicieni, intrigantii locali, personalitati cultural - artistice, festivaluri, concerte etc. dar si viata simpla a locuitorilor, toate si-au gasit reflectarea in aceste mijloace de presa.
- Deplasarile in strainatate (numai si numai prin mijloace proprii) au conferit un plus de sentiment al apartenentei la comunitatea europeana. Conducerea Grupului a transmis (de regula, si in direct) din 17 tari europene.
- Perspectiva unei meserii cerute si moderne, jurnalistica, a determinat afluenta de tineret catre TV.V. in special, desi, unii stateau rau, rau cu gramatica. Aproape tot ce exista pe profil in judetul Vaslui a trecut pe aici, la TV.V., noi spunem ca peste 500 (care se pot nominaliza) dar au fost mult mai multi. Se sustine astfel afirmatia: SCOALA de PRESA !
- Actiune culturala de apostolat chiar pentru ca incurajarea talentelor locale a fost litera de evanghelie. Poate si datorita profilului sefului (profesor de limba romana) poate creatorilor in domeniu. Ziarul Meridianul este doar marturia scrisa ca majoritatea dintre cei peste 150 de autori au fost descoperiti sau incurajati, prin popularizarea operelor lor.
E greu de crezut ca fara acest aport s-ar putea vorbi de Curentul Cultural - Informational Vasluian, ca fapt indubitabil !.
Presa ca martor al devenirii, adica al trecutului si prezentului, poate sustine sau nu mentinerea acestui CURENT UNIC, dar nu cotidienele care apar azi, mereu opozante.
E dificil de catalogat valoarea catorva jurnalisti si cu oarecare realizari literare si / sau cu functii oficiale. De pilda Prof. Theodor Pracsiu, 20 de ani redactor si sef la Vremea Noua, fost inspector scolar, autor a doua volume de cronici teatrale si alte studii interesante, care a ramas mai tot timpul ca autoritate de referinta cu prezenta in manifestari literare, Gruia Novac, intelectual rasat dar si prezentator de spectacole comuniste, un tip de comunicare deschisa, Dumitru V. Marin, directorul singurului grup de presa din judet, editorialist, deci de decenii in atentia provinciei, asadar mereu expusi analizei publice in balantacu Petru Necula, autor al Dictionarului personalitatilor vasluiene impreuna cu Mihai Ciobanu sau Daniel Grosu, cu o serie de romane. Sau Marina Costea care-si aduna volume de maculatura drept piedestal pentru ... poeta, sau Constantin Jomir,Constantin Slavic care-s oameni la locul lor, meseriasi la ziarul comunist pe care l-au slujit, dar cu talentul in curs de afirmare, ca prozatori, la batranete. Poeta cu adevarat, Daniela Oatu isi face datoria de profesoara si atat; alta poeta mare, Adina Huiban revenita la Vaslui, dupa Bucuresti, acum e redactor TV ... Roxana Vasile,poeta, a disparut, prozatorul si epigramistul Daniel Dragomirescu e un distins profesor de liceu, Stefan Boboc - Pungesteanu e din aceeasi categorie.
Asa ca o principala calitate a studiului de fata va fi, cu alta interpretare tot SEMNALUL, ierarhizarile mai corecte ramanand, poate, pe mai tarziu, datorita criteriilor oarecum volatile relativ la personalitatile locale si valoarea lor pe plan national mai putin cunoscuta.
Mircea Colosenco, autorul unei monografii consacrata lui Ion Barbu, a fost un gazetar de mare merit; mazilit pentru indisciplina fata de partid, nu fata de meseria pe care o stia bine. Director politruc, Vasile Avram a condus ziarul 17 ani. E o ilustrare a autocenzurii pe care si-o propuneau angajatii de la Vremea Noua care-l aveau cu aprobaresi pe Petru Necula cu bun de tipar(vestitul T) in buzunar. Regretatul Ion Al. Anghelus era un poet in toata puterea cuvantului cu care am realizat Cenaclul Judetean (Asociatie a Creatorilor Vasluieni) dar a murit de tanar (a fost si un bun ziarist). Theodor Codreanu,tanar profesor la Sarbi, a ajuns la Husi unde a dat opere fundamentale pentru literatura si critica literara. D. Husanu era un tip activ care-l eclipsa in fata lumii pe Mihail Harea (mare critic de arta), Catalin Ciolca era mare poet si cand scria la ziar, iar Coriolan Paunescu, azi profesor universitar la Galati, era echilibrat si intelegator, dar aspru la condei. Prea multe legaturi cu Vasluiul nu a avut profesorul universitar N. Cretu (n. la Barlad) de la Universitatea Al. I. Cuzadin Iasi, dar el reprezinta sigur, ca multi altii, o valoare initial locala afirmata in context national.
Buchetul mandriei provincialecu cei reusiti pe podiumul national, dupa Revolutie, include fara indoiala pe acad. C.D. Zeletin - om de stiinta (medic) si autor a 45 de volume cu productie literara, Laurentiu Soitu, ajuns universitar iesean de mare notorietate nationala, pe Marcel Guguianu (sculptor de talie mondiala), peTheodor Codreanu (critic literar recunoscut), Ioan Baban, Dan Ravaru monografist cu prezenta activa la mari manifestatii culturale si literare,Dumitru V. Marin (singurul vasluian in Dictionarul etnologilor romani si in Dictionarul presei romane),Corneliu Bichinet, Cristian Simionescu, Simion Bogdanescu, Avram D. Tudosie s.a.
Aproape fara exceptie toti acestia si-au castigat painea la ziar sau la catedra si si-au pastrat creatiile in sertar, stiind ca fara ode, cui trebuia, nu se putea reusi.
Ar fi fost de mare mirare sa nu fi iesit ca ghioceii (sau alte flori) imediat dupa 1989.
Nu vrem sa provocam un bal al ipocritilor sau o lista a uitarii, ca sa apara fiorosii sa se dea mareti, sau mai modestii, sa se vada ei insisi mai mari. Asteptam reactiile cele mai diverse, totusi. Intelegem sa combinam perceptiile noastre, valoarea, autoritatea, prezenta (nu numai fizica) in batalia intelectualilor.
Pentru presa locala de dupa Revolutie doar o idee: in (cele) peste 63 de publicatii identificate, si, mai ales in MERIDIANUL, se observa avantul curentului cultural-informational ca expresie a localismului creator.
Cartea - document aparuta in 2006, despre care au aparut mai multe cronici, analizeaza ceva mai in detaliu momentul.
[ add comment ] ( 45 views )
Astazi inregistram numarul 1.000 al ziarului. E o sarbatoare fara indoiala, un prilej de satisfactie si nadejde pentru viitor.
* Dupa cum se vede, abia de cateva zile e... vara, adica au venit caldurile cele mari. Furtunile, ploile, turbulentele extreme, grindina si inundatiile n-au lipsit in judetele noastre. Acum, daca tot omul le vede, ce sa mai zicem noi. Doar ca anul agricol este bun si o buna parte din bucatele campului sunt in hambare. Dupa seceta de anul trecut tare era nevoie de un an agricol astfel. Mai putin apicultura care are meandrele ei. Prea putini ,,au scos la tei, destui la plantele de camp, acum e batalie pentru floarea soarelui pe tarlalele din apropierea Dobrogei. Mutatia genetica anuleaza culesul de baza la aceasta cultura pentru ca toate suprafetele sunt acoperite cu plante nemelifere. Si inca: cei care au ramas cu albine, ca destui ofteaza dupa ce si-au pierdut efectivele.
Mai spun, poate se aude: NE MOR ALBINELE si nu gasim nici un fel de medicamente, nici macar pentru puietul varos dar-mi-te pentru alte boli care afecteaza familiile de albine. Fara ajutorul omului e greu de crezut ca scapa salvatoarele vietii...
* Manifestarile literare de la Biblioteca judeteana ,,vorbesc (adica se vorbeste, se afirma, se combate) despre existenta efervescentei culturale necesare unui judet chiar daca cu prea putin staif, ca Vasluiul. Prietenul meu Ioan Baban subtitreaza ,,Pagini despre carti si autori, volumul I, sub Ecoul NUMELOR PROPRII. N-am inteles titlul, n-am inteles multe componente ale cartii de 320 de pagini dar e bine ca o minte ca a prof. Ioan Baban produce si e incurajata.
Marioara Buraga scoate ,,Confesiuni septuagenare si mai ales ,,Memoria unui muzeu: imi doresc mult sa scriu despre acestea ceva mai mult si mai curand. Voi inaugura rubrica Depozitii libere cu note critice la adresa contemporanilor mei din cele doua judete!
O carte incolora si cu dedicatie ziarului (!) ne-a trimis prietenul Ion N. Oprea de la Iasi.
Una peste alta, Curentul Cultural Informational din judetul Vaslui exista, se manifesta si prin cateva condeie, capata ilustrare nationala. O dovada e ,,Vitrina cu carti a lui Emilian Marcu, pe care sper sa v-o prezint joia urmatoare.
* REGIONALIZARE. Hai baietii lui Dragnea! Stricati, stricati si iar stricati ce-au cladit cu atata truda stramosii nostri. De ce sa nu ne pierdem cat mai repede identitatea in acest colos care se cheama Uniunea Europeana. Unii au auzit de Mihai Viteazu, un oltean adevarat, altii de Stefan cel Mare, moldovean, poate si de Eminescu, tot de pe aici, or fi auzit de munteni, dobrogeni, banateni, de ce sa nu-i destareze dupa ce ne-au ingenunchiat acum, facandu-si slugi dintre cei cu mintea mai luminata plecati de acasa!
Rareori putem gasi o ,,problema de rezolvat mai daunatoare decat aceasta. Limba, fiinta nationala, existenta noastra multimilenara sunt amenintate si noi; adica Dragnea si ai lui vor face tot ce pot pentru pumnul de arginti promis euroregiunilor.
In fata acestui pericol paleste si cel al exploatarii gazelor de sist, adica batalia cu Chevron care intra si ea in con de umbra. Coltucul de paine ori bucata de mamaliga nu vor ajunge cozonac din cauza americanilor care vor vinde tot noua gazul scos de sub pamanturile noastre. Lucrul dracului american se cheama.
N-am avut linistea necesara sa va spun ce-am vazut la Ierusalim.
Dar nu uitati ca am promis sa... si revin!
[ add comment ] ( 34 views )
Subliniem din nou ca doua teme vor fi sustinute predilect si permanent de ziarul nostru: antiregionalizarea si batalia pentru salvarea albinelor pe pamant romanesc.
* REGIONALIZAREA. E o batalie (pierduta?) sa ne mentinem statul national si unitar? E o hotarare a noastra, a romanilor sau un nou diktat, de la Bruxelles sau de acolo unde se coace noul stat european, o alta UNIUNE care sa se opuna U.S.A.?
De ce n-ar incapea in aceasta noua formatiune de state si ROMANIA cu organizarea ei, forta ei generata de o populatie din ce in ce mai mica dar bazata pe o coeziune istorica?
Un grup de politicieni actuali in functie cu vicele P.S.D. Liviu Dragnea vor sa devina tradatori de tara, sfasiind-o in regiuni fantomatice obligandu-i repede pe multi sa uite de Moldova, Muntenia, Dobrogea, Oltenia, Banat, Transilvania. Pur si simplu vor sa stearga conotatiile devenirii istorice, a fortei unui neam revenit in granite legitime dupa secole de batalii cu tot felul de cotropitori.
E drept ca promit multi arginti si Dragnea isi va avea desigur, partea. Dar de ce asa Tradare nationala? Nu se gandeste nimeni la pastrarea identitatii neamului?
* Am scris in alt numar ce se intampla cu apicultura in Romania. Daca se continua actuala politica de stat, foarte curand vom vorbi de specie pe cale de disparitie.
Acum nu se produc si nu se comercializeaza medicamente impotriva unor boli ca loca americana, loca europeana si altele.
Sustin ca deja exista o boala noua, nedeterminata si nedefinita in laboratoare, dar extrem de activa! Ca unul patit, va spun ca e o tragedie sa vezi rame ouate de matca aproape integral, e parasita de albinele care nu mai acopera puietul si se retrag intr-un colt al stupului. Repede, in cateva zile familia moare! Daca specialistii nu pot determina cauzele (nu pot spune), laboratoarele nu dau tratamente (n-au voie), si cercetatorii ridica neputinciosi din umeri...
CE FACEM ?
Pierderile in judetul Vaslui sunt considerabile, dupa informatiile noastre cam 20.000 de familii disparute, in acest an! Boala intrata nu mai poate fi stapanita! E absolut dezolant sa vezi medici renumiti la D.S.V. ridicand din umeri neputinciosi!
CE FACEM, oameni buni, ca ne mor albinele! Nu e de loc de joaca si nici de asteptat. Pozitia de... ,,voia lui Dumnezeu nu inlatura pierderile nici cele de azi si nici cele de viitor! Statul cu organele sale trebuie sa intervina, ba, chiar sa actioneze nu in favoarea stuparilor care s-au inmultit, ci in favoarea acestei vietuitoare minunate... albina. Pe cine mai putem chema in ajutor?
Ne mor albinele si tragem cuvenitul semnal de alarma!
[ add comment ] ( 28 views )
Primul popas in Portul italian Genoa socheaza pe vizitatori prin imaginea plina in plan vertical, orasul fiind asezat pe muntele care ,,creste din golf, cu constructiile cele mai diverse, care par una peste alta. Langa cheiuri, aproape mereu incarcate si ,,sprijinite de vapoare, este autostrada pe sub care circula in toate sensurile puzderie de autoturisme. Exista si un trenulet-muzeu, cu sinele inclinate la aproximativ 45% si tot felul de contorsiuni stradale, care ametesc repede pe noul venit.
Am nimerit in Porto Vecchio, unde era in plina desfasurare un festival multicultural, iar pe scena principala un grup de elevi executand un dans cu tema, dar si mii de vizitatori, privitori, excursionisti, gura-casca si hoti de buzunare vanturand chioscurile (sute) si barurile. Sa precizam ca acest loc mai mare decat stadionul de la Vaslui e acoperit cu o prelata imensa, arcuita, strunita si facuta pentru o suta de ani. Am mai vazut la Montreal asa ceva. Mi-aduc aminte de acelasi fel de festival la New York. Rodica Bulboaca de la Laza poate preciza cam cum s-au napustit americanii la mamaliga facuta de ea, s-o manance cu paine. Tot festival multicultural era, dar cu prezenta romaneasca.
La Genoa, niciunul dintre standuri nu era al Romaniei. Si se vedeau si fluiere, si cascaval si produse din lapte si obiecte de arta si... tot tacamul din cateva zeci de tari ale lumii. Tara cu averile ei, cu frumusetea ei, nu era reprezentata, deci lipsea mamaliga (exponat). Dar romani erau prin apropiere, dintre care unii lucrau in cadrul manifestarii. Despre eveniment (am fost sub cort sambata 15 iunie 2013, dar n-am prea fost particica a culturii material-spirituale a lumii) vom mai scrie, pentru a ramane de invatatura.
Precizez ca scriu randurile de fata de pe vasul de croaziera Lirica, construit in 2003, lung de 251 metri si lat de 29, din cei 2.500 de pasageri fiind 701 angajati ai companiei MSC. Anticipez doar gandul din Roma: vestita noastra columna a lui Traian nu e singura, nu e restaurata, si nu e obligatoriu in circuitul turistic. Slujba de la Vatican de duminica 16 iunie a fost urmarita de sute de mii de oameni, iar in capitala Italiei mai erau vreo 3 milioane de turisti. Ce ziceti, e interesant ?
[ add comment ] ( 35 views )
Cu iunie 1994 - inaugurarea cu fast a postului Unison Radio (desi, s-a emis inca din decembrie 1993, de sarbatori) se afirma si mai mult activitatea cultural - sociala si economica a intregului Grup prin completare cu transmisiile radio, iar din 1996, cu consemnarea evenimentelor in ziarul Meridian Vaslui - Barlad (din martie 2000, bisaptamanal, trisaptamanal, cotidian, bisaptamanal, saptamanal), (vezi MERIDIANUL - Axa culturala..., 2009, 416 pag.).
Constatari succinte:
- N-a existat eveniment cat de cat important in viata judetului, fara a nu fi fost consemnat. Presedintii de stat, ministri, ambasadori, regele (in 3 randuri), oameni de afaceri, politicieni, intrigantii locali, personalitati cultural - artistice, festivaluri, concerte etc. dar si viata simpla a locuitorilor, toate si-au gasit reflectarea in aceste mijloace de presa.
- Deplasarile in strainatate (numai si numai prin mijloace proprii) au conferit un plus de sentiment al apartenentei la comunitatea europeana. Conducerea Grupului a transmis (de regula, si in direct) din 17 tari europene.
- Perspectiva unei meserii cerute si moderne, jurnalistica, a determinat afluenta de tineret catre TV.V. in special, desi, unii stateau rau, rau cu gramatica. Aproape tot ce exista pe profil in judetul Vaslui a trecut pe aici, la TV.V., noi spunem ca peste 500 (care se pot nominaliza) dar au fost mult mai multi. Se sustine astfel afirmatia: SCOALA de PRESA !
- Actiune culturala de apostolat chiar pentru ca incurajarea talentelor locale a fost litera de evanghelie. Poate si datorita profilului sefului (profesor de limba romana) poate creatorilor in domeniu. Ziarul Meridianul este doar marturia scrisa ca majoritatea dintre cei peste 150 de autori au fost descoperiti sau incurajati, prin popularizarea operelor lor.
E greu de crezut ca fara acest aport s-ar putea vorbi de Curentul Cultural - Informational Vasluian, ca fapt indubitabil !.
Presa ca martor al devenirii, adica al trecutului si prezentului, poate sustine sau nu mentinerea acestui CURENT UNIC, dar nu cotidienele care apar azi, mereu opozante.
E dificil de catalogat valoarea catorva jurnalisti si cu oarecare realizari literare si / sau cu functii oficiale. De pilda Prof. Theodor Pracsiu, 20 de ani redactor si sef la Vremea Noua, fost inspector scolar, autor a doua volume de cronici teatrale si alte studii interesante, care a ramas mai tot timpul ca autoritate de referinta cu prezenta in manifestari literare, Gruia Novac, intelectual rasat dar si prezentator de spectacole comuniste, un tip de comunicare deschisa, Dumitru V. Marin, directorul singurului grup de presa din judet, editorialist, deci de decenii in atentia provinciei, asadar mereu expusi analizei publice in balantacu Petru Necula, autor al Dictionarului personalitatilor vasluiene impreuna cu Mihai Ciobanu sau Daniel Grosu, cu romane mediocre, - care n-au nici o prezenta, dar absolut nici o prezenta publica vizibila in viata Cetatii. Sau Marina Costea care-si aduna volume de maculatura drept piedestal pentru ... poeta, sau Constantin Jomir,Constantin Slavic care-s oameni la locul lor, meseriasi la ziarul comunist pe care l-au slujit, dar cu talentul in curs de afirmare, ca prozatori, la batranete. Poeta cu adevarat, Daniela Oatu isi face datoria de profesoara si atat; alta poeta mare, Adina Huiban revenita la Vaslui, dupa Bucuresti, acum e redactor TV ... Roxana Vasile,poeta, a disparut, prozatorul si epigramistul Daniel Dragomirescu e un distins profesor de liceu, Stefan Boboc - Pungesteanu e din aceeasi categorie.
Asa ca o principala calitate a studiului de fata va fi, cu alta interpretare tot SEMNALUL, ierarhizarile mai corecte ramanand, poate, pe mai tarziu, datorita criteriilor oarecum volatile relativ la personalitatile locale si valoarea lor pe plan national mai putin cunoscuta.
Martor la evenimentele de orice fel in arealul vasluian din 1970 pana azi (un azi ... cat mai lung) nu pot trece peste ce a insemnat fiecare ca ziarist, ca prezenta in valtoarea vietii (la Vaslui sau altundeva) ce a mai realizat peste meseriade la vreo publicatie sau alta si mai ales cat reprezinta ca model pe plan local numele respectiv.Cateva exemplificari: Poetul Ion Iancu Lefter a lucrat la ziar 7 ani, dar era poet si inainte si mai ales dupa ce a fost dat afara de la Vremea Noua.
Mircea Colosenco, autorul unei monografii consacrata lui Ion Barbu, a fost un gazetar de mare merit; mazilit pentru indisciplina fata de partid, nu fata de meseria pe care o stia bine. Director politruc, Vasile Avram a condus ziarul 17 ani. E o ilustrare a autocenzurii pe care si-o propuneau angajatii de la Vremea Noua care-l aveau cu aprobaresi pe Petru Necula cu bun de tipar(vestitul T) in buzunar. Regretatul Ion Al. Anghelus era un poet in toata puterea cuvantului cu care am realizat Cenaclul Judetean (Asociatie a Creatorilor Vasluieni) dar a murit de tanar (a fost si un bun ziarist). Theodor Codreanu,tanar profesor la Sarbi, a ajuns la Husi unde a dat opere fundamentale pentru literatura si critica literara. D. Husanu era un tip activ care-l eclipsa in fata lumii pe Mihail Harea (mare critic de arta), Catalin Ciolca era mare poet si cand scria la ziar, iar Coriolan Paunescu, azi profesor universitar la Galati, era echilibrat si intelegator, dar aspru la condei. Prea multe legaturi cu Vasluiul nu a avut profesorul universitar N. Cretu (n. la Barlad) de la Universitatea Al. I. Cuzadin Iasi, dar el reprezinta sigur, ca multi altii, o valoare initial locala afirmata in context national.
Buchetul mandriei provincialecu cei reusiti pe podiumul national, dupa Revolutie, include fara indoiala pe acad. C.D. Zeletin - om de stiinta (medic) si autor a 45 de volume cu productie literara, Laurentiu Soitu, ajuns universitar iesean de mare notorietate nationala, pe Marcel Guguianu (sculptor de talie mondiala), peTheodor Codreanu (critic literar recunoscut), Ioan Baban, Dan Ravaru monografist cu prezenta activa la mari manifestatii culturale si literare,Dumitru V. Marin (singurul vasluian in Dictionarul etnologilor romani si in Dictionarul presei romane),Corneliu Bichinet, Cristian Simionescu, Simion Bogdanescu, Avram D. Tudosie s.a. (...)
[ add comment ] ( 40 views )
Calendar
